Chiar aşa e

    … sau cel puţin aşa cred eu

    Browsing Posts published in October, 2009

    Moaște Mall

    No comments

    La cât de lăudat era patriarhul actual pentru spiritul antreprenorial de care dăduse dovadă anterior promovării, mă mir că nu a construit până acum un mall bisericesc unde să se poată bucura de credință tot românul pupător de moaște. Așa, trebuie săracii credincioși să stea în ploaie și frig pentru a pupa moaștele a nu mai puțin de șase sfinți. Măcar o scară rulantă pe Dealul Patriarhiei și tot ar fi trebuit să se facă, dacă ne gândim la vârsta medie a celor care îl escaladează cu avânt.

    Croitoru e uni-paradigmatic

    2 comments

    L-am ascultat când și-a prezentat lista. Omul suferă de o boală destul de răspândită printre economiști (am mai văzut cazuri de genul ăsta): crede că nimic nu este mai important decât economicul și că totul poate fi explicat prin economic. Politicul, socialul, astea sunt mofturi. Orice economist hardcore va da deoparte aceste aspecte și îți va explica totul în termeni economici. Iar dacă îl superi va arunca și cu câteva ecuații după tine. Îmi și imaginez cum ar arăta procesul decizional în acest guvern. Se apropie inflația de zona periculoasă? Nici o problemă. Croitoru va scoate super-manualul de macro-economie, îl va deschide la pagina 2863 și va începe să îi dicteze lui Pogea ce măsuri să ia.

    Dovada că e prea mic

    No comments

    Udrea vrea să fie de cel puțin 15, că altfel nu își mai bate capul.

    Băsescu: Ce faci măi, nu te mai bagi la guverne?

    Udrea: Nu, că e prea mic.

    Prima zi de miștocăreală

    No comments

    Băsescu 1: Cât sunt la sediul de campanie nu aveți dreptul să mă întrebați despre ce ține de activitatea mea de președinte.

    Băsescu 2: Îi dau lui Geoană șansa de a fi prim ministru. Acum, nu mai târziu.

    Mda.

    Putem, dar tot degeaba

    No comments

    Putem să reducem numărul de parlamentari. Putem să avem parlament unicameral. Putem să avem vot para-uninominal. Putem să schimbăm constituţia.

    Tot degeaba, atâta vreme cât noi rămânem aceiaşi.